Curtea Domnească a fost concepută ca un complex de edificii care să servească atât domniei ca instituție și nevoilor sale, cât și familiei domnitorului aflat pe tron și anturajului său (curtenii și slujitorii curții, corpul de gardă etc.). De asemenea, acesta era locul unde care se scriau hrisoavele cancelariei domnești și unde aveau loc judecățile Divanului, ceea ce face ca sute de documente medievale să aibă ca loc de emitere orașul Târgoviște. La rândul lor, călătorii și aventurierii străini aflaţi cu diferite prilejuri la Targoviște, fie că tranzitau spre Istanbul, fie că reprezentau interesele curților europene au lăsat mărturii scrise asupra orașului și reședinței domnești, dar și a obiceiurilor și felului de a fi al oamenilor cu care au interacționat. Prima menţiune documentară internă a Curţii Domneşti din Târgovişte datează din anul 1403, când Mihai I, fiul și asociatul la tron al lui Mircea cel Bătrân, menționează cerinţele casei sale din Târgovişte într-un privilegiu comercial, formulă care se repetă și în 1409, dar și mai târziu și mai tarziu sub formula orașul domnei mele. O altă menţiune importantă a oraşului este în legătură directă cu cruciada de la Nicopole, când, în anul 1396, un tânăr scutier la vremea aceea, bavarezul Johann Schiltberger, ajuns prizonier al otomanilor după celebra bătălie, va menţiona că a trecut în drumul său spre teatrul de război balcanic şi prin cele două capitale ale Ţării Româneşti, Argeş şi Târgovişte (Agrich und Türkoich).
Astăzi, nu știm ce înfățișare avea casa domnească din secolul XIV, cum nu știm nici care au fost toate prefacerile pe care palatul domnitorilor le-a cunoscut vreme de trei veacuri cât scaunul de la Târgoviște a fost o miză și un mijloc de legitimare dinastică pentru zeci de voievozi. Arheologii muzeului au descoperit, recent, urmele unei case domnești de dimensiuni modeste (15,80 × 7, 40 metri), probabil una din anexele palatului. O capelă cu plan treflat, al cărei contur se poate observa și acum, îndeplinea nevoile spirituale. Zorii secolului al XV-lea au adus orașului un nou statut, cel de resedintă principală, care a impus construirea unui nou palat. Spre deosebire de cel anterior, noul palat avea dimensiuni sensibil mai mari (32×29 metri), impresionante pentru arhitectura vremii, dimensiuni uriașe ale beciurilor ce încă pot fi observate, ziduri groase de peste doi metri capabile să reziste unui asediu susținut de arme de foc. Peste pridvorul vechii capele, aceea cu planul trilobat, se va construi un turn de formă cilindrică, cunoscut azi sub numele de Turnul Chindiei, element esențial al fortificațiilor curții.
Ultimele decenii ale secolului al XVI-lea au adus o schimbare radicală a arhitecturii curții, grație viziunii deschise spre inovațiile Renașterii italiene promovate de Petru Cercel (1583-1585), fiul lui Pătrașcu cel Bun și fratele vitreg al lui Mihai Viteazul, cel care va marca istoria finalului de secol XVI și începutul celui următor tot la Târgoviște.
Palatul lui Petru Cercel a fost construit în continuarea celui moștenit de la antecesori și era conform cu stilul și cerințele de confort și siguranță ale vremii sale. Tot acum are loc o separare pe verticală a funcțiunilor palatului, familia domnului locuind la etaj, spre care se putea urca doar pe o scară exterioară bine păzită. De la nivelul locuinței domnești, un coridor exterior făcea legătura cu biserica domnească edificată tot acum, în 1584.
Anii au trecut tumultuos peste reședința domnească și abia în timpul domnei lui Constantin Brâncoveanu (1688-1714) aceasta va mai beneficia de o ultimă reconfigurare. Readucerea la o nouă strălucire a palatului și bisericilor curții, ca și a altor monumente ale orașului i se datorează tot voievodului martir și soției sale, Doamna Maria. Cel mai mare tablou votiv al unor voievozi din bisericile României se află la Targoviște, în Biserica Mare Domnească, cea construită la 1584 și pictată în frescă în vremea lui Constantin Brâncoveanu, între anii 1697-1698, de o echipă de pictori conduși de Constantinos. Peretele vestic al pronaosului pune laolaltă o parte a ctitorilor curții domnești și, implicit, Târgoviștei: Matei Basarab, Neagoe Basarab, Constantin Brâncoveanu Basarab, Petru Cercel, Mihai Viteazul, Radu Șerban, Constantin Șerban, Șerban Cantacuzino și Radu Mihnea.
Program de vizitare: Luni: ÎNCHIS Marţi – Duminică: Ultimul bilet se emite cu 30 de minute înaintea închiderii programului de vizitare.  Preț bilet / adult - 20 lei Preț redus - 10 Lei
|