afis comoriConsiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, continuă seria de expuneri lunare, sub genericul Comori în obiectiv, cu prezentarea unor artefacte din categoria podoabelor și cea a accesoriilor vestimentare. Noua propunere are la bază piesele de inventar funerar descoperite în cimitirul bisericii Sfânta Vineri, campania 2018. Obiecte precum cercei, paiete, ornamente de tipul coroniței, ace pentru prinderea voalului etc., grupate pe categorii și etalate într-un mod inedit, ilustrează un exemplu de înfrumusețare a unei jupânese de la Curtea domnească din Târgoviște, din perioada secolelor XVI-XVII.

Plecând de la realitatea surprinsă în timpul săpăturii arheologice, am realizat o posibilă variantă de reconstituire a dispunerii podoabelor ce țineau de acoperământul capului. Secvențe din timpul cercetărilor, imagini cu artefacte surprinse în context arheologic, detalii ale unor obiecte spectaculoase, filmări tridimensionale ale acestora, se vor regăsi într-o proiecție care completează informația expoziției.

Perioada expunerii: 16 martie – 16 aprilie 2021.

Considerații generale:

În urma cercetării artefactelor, au fost evidențiate următoarele grupuri de bază, determinate de tipul descoperirilor: podoabe pentru cap și pentru acoperământul capului (cercei, ace destinate fixării sau decorării, diverse obiecte ornamentale de tipul coronițelor), accesorii vestimentare (nasturi, copci), podoabe pentru mâini (inele cu piatră).

Este cert faptul că valoarea veșmintelor nu se rezuma doar la materialele scumpe ci și la podoabele care le înfrumusețau. Piese de îmbrăcăminte, cunoscute la curțile domnești și boierești, s-au transmis și altor categorii, însă în materiale mai puțin luxoase și cu ornamente mai simple. Un element caracteristic al costumului de curte românesc din secolele XV-XVII, cunoscut în detaliu din surse iconografice, era învelitoarea capului, care la femeile măritate, doamne sau boieroaice, cuprindea un văl de pânză (maramă) prins de bonetă în ace cu terminații laborioase. Indiferent de tipul lor, agrafele veneau să completeze decorul la nivelul capului. De dimensiuni variate, se compuneau dintr-o tijă ascuțită la o extremitate și la cealaltă prevăzută cu diferite elemente ornamentale.

În categoria podoabelor pentru cap, cerceii sunt cei care, prin varietate, prin folosința lor continuă, ocupă un loc aparte. Între tipurile descoperite, atrag atenția cerceii în formă de rozetă, cu pietre semiprețioase, pe una din fețe de culoare verde, și grena pe cealaltă. Existența unui șnur din material textil, surprins, la momentul descoperirii,la unul din cercei, ne determină să ne gândim și la posibilitatea utilizării acestei piese ca parte a unei garnituri de podoabe.

Printre podoabele descoperite se regăsesc și obiecte legate direct de aspectul vestimentației, precum nasturii și copcile. Accesoriile vestimentare au fost descoperite în asociere cu obiecte de tipul cerceilor, inelelor, acelor de văl, monedelor, fragmentelor de țesătură, firelor de aur sau argint, recipiente din sticlă, sigilii comerciale etc.

Din categoria podoabelor pentru mâini, inelele sunt numeroase, raportate la dimensiunea zonei cercetate, iar tipologic, destul de variate. Aspectul inelului variază, evident, în funcție de rolul pe care acesta l-a avut în timp, de la obiect de podoabă, la însemn de distincție socială sau obiect cu conotații religioase.

Locul și anul descoperirii: Biserica „Sf. Vineri”, Curtea Domnească-Târgovişte, Campania 2018.

Încadrarea cronologică a inventarului funerar: secolele XVI-XVII.

Expoziţia poate fi vizitată la Curtea Domnească din Târgoviște, în clădirea Muzeului Tiparului și al Cărții Vechi Românești, într-un spațiu special amenajat.

 

afis EFIGIIMarți, 1 Decembrie 2020, la Muzeul de Artă din Târgoviște, Sala de expoziții temporare, s-a deschis expoziția personală EFIGII ISTORICE a artistului Valentin TĂNASE.

Cu acest prilej sunteți invitați să descoperiți personalitățile artei românești contemporane și momente importante din istoria poporului român.

Expoziția, organizată de Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște în parteneriat cu Studioul de Arte Plastice al Armatei din cadrul Cercului Militar Național, poate fi vizitată în perioada decembrie 2020 – ianuarie 2021, de marți – duminică, între orele 8 – 16.

Expoziția EFIGII ISTORICE realizată de artistul Valentin TĂNASE și deschisă la Muzeul de Artă din Târgoviște cu ocazia Zilei Naționale de 1 Decembrie și-a propus ca prin intermediul artei să onoreze memoria înaintașilor care au luptat pentru independența și unitatea neamului românesc. Fie că este vorba de pictură, grafică ori sculptură tematica istorică, inspirată de evenimente importante din istoria națională, a tuturor românilor, este profund resimțită în compozițiile ori portretele prezentate.

       Informatii despre pictorul, graficianul și sculptorul  Valentin TĂNASE (n. 1954, Iași):

Este absolvent al Universității Naționale de Arte București, promoția 1978. Din 1981 devine membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, iar din 1997 îl găsim la conducerea Studioului de Arte Plastice al Armatei  în calitate de director.

Din anul dinaintea absolvirii este nelipsit de la majoritatea manifestărilor expoziționale de artă cu caracter municipal sau național organizate de Uniunea Artiștilor Plastici din Romania. Dar, în același timp (1981 – 2008), a reușit să realizeze mai bine de 36 de expoziții personale – de grafică și pictură – atât în țară (BucureștiBrașovSibiuConstanța), cât și peste hotare în minunate orașe precum: Paris, La Croix Valmer, Angouleme, Lille, Roma, Bruxelles, Viena, Praga, Kromeriz, Bratislava, Hurth-Koln, Veria și Beijing.

În calitate de grafician, pe lângă genurile clasice, abordează tematica istorică din prisma benzilor desenate, fiind un renumit autor al acestui gen și în același timp unul dintre cei mai prolifici din România. În calitate de autor de benzi desenate a produs în jur de 1.000 de pagini, în principal în genurile istorie și SF, iar – de curând – a fost personajul principal al unei expoziții inedite organizată la Muzeul Municipiului București.

De asemenea, a realizat, pe lângă tehnica tradițională a picturii de șevalet, și lucrări de pictură monumentală, dar și mozaic. Astfel lucrări ale artistului pot fi admirate la sediul Ministerului Apărării, Muzeul Militar Național, Palatul C.E.C. și Biserica Eroilor Revoluției din Decembrie 1989 din București.

document inel si sigiliul CU TEXT 1 copyConsiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, continuă, sub genericul Comori în obiectiv, seria de expuneri lunare a obiectelor descoperite pe cale arheologică și intrate în patrimoniul cultural național mobil.

Inelele sigilare pe care am ales să le expunem au fost descoperite în timpul cercetărilor arheologice ce au avut loc la Curtea Domnească din Târgoviște, sectorul biserica Sfânta Vineri, în anii 1967, 1968 și 2018. Acestea pot fi văzute la Curtea Domnească din Târgoviște, în clădirea Muzeului Tiparului și al Cărții Vechi Românești, într-un spațiu special amenajat.

Informaţii despre exponate:

            Denumire: Inele sigilare medievale

Locul descoperirii: Biserica Sfânta Vineri – Curtea Domnească din Târgoviște

Perioada desfășurării săpăturilor arheologice: 1967-1968 și 2018

Durata expoziției: noiembrie - decembrie 2020

Realizatorii expoziției: arhg. Minodora Cârciumaru, arhg. Florin-Gabriel Petrică, arhg. Mihai-Claudiu Năstase, muzeograf Mariana Țuțuianu, artist plastic-grafician Andrei Scărlătescu

Considerații generale:

Inelele sunt obiecte personale și decorative purtate, de obicei, ca simplă bijuterie. În cazul inelelor deținute de elitele sociale și politice din Țara Românească, acestea erau reprezentative atât pentru rangul cât și pentru funcția deținută la reședința domnească, lucru valabil peste tot în Europa evului mediu. În general, pecețile erau de mai multe tipuri și dimensiuni, un tip mai la îndemână fiind pecetea inelară. Au diferite forme, rotunde, ovale, hexagonale, cu margine perlată sau liniară în interiorul căreia se înscrie legenda, gravată în negativ, redând numele boierului, de obicei cu caractere chirilice. Mobilele heraldice sunt de asemenea diverse: arme, aștri, cruci, semne grafice, animale, plante, etc.

Multe asemenea obiecte au fost gravate cu numele posesorului, la care adesea se adăugau și însemnele heraldice ale familiei din care făcea parte. Inelul deținea, astfel, o funcție dublă, de bijuterie și de sigiliu personal. Astfel, gravurile artistice ce împodobeau obiectul, făcute prin diferite metode precum incizia sau excizia, simple sau chiar opere de artă ale bijutierului, reprezentau marca personală a deținătorului.

Încă din perioada de formare a statelor medievale românești, atât Domnia cât și marea boierime au deținut propriile însemne heraldice, care au evoluat permanent din punct de vedere al complexității realizărilor grafice. În multe cazuri, alături de stema personală sau a familiei, posesorul inelului își atașează numele și funcția deținută la curtea principelui: logofăt, vornic, pitar, stolnic, etc. Sunt numeroase cazuri în care orășeni târgovișteni, având diverse îndelitniciri, își aveau propriul inel sigilar folosit în corespondența personală.

Astfel, cele mai importante și vechi familii nobiliare muntenești au putut atașa documentelor oficiale emise de cancelaria domnească propriile steme, semn al puterii și rangului deținut.

Pecețile inelare sau de alt tip au fost cunoscute istoricilor și cercetate științific atunci când în sec. XIX – XX s-au alcătuit marile colecții de documente, aparținând statului, mănăstirilor, marilor familii de boieri sau unor pasionați. Însă era vorba doar de păstrarea lor sub formă de amprentă pe suportul de ceară ce însoțea documentul respectiv. De cele mai multe ori, obiectul fizic lipsea, cu excepția cazului când pecetea sau inelul era o moștenire de familie.

Cercetările arheologice au contribuit în mod fundamental la cunoașterea și cercetarea fascinantei lumi a sigilografiei, heraldicii și genealogiei. Astfel, degradarea unor monumente arhitecturale a impus măsuri și lucrări de restaurare, care au necesitat cercetări arheologice preventive. În timpul acestor cercetări au fost descoperite numeroase morminte, în care defuncții purtau însemnul personal sigilar. Necropolele medievale, așadar, au oferit cele mai numeroase și importante astfel de obiecte.

Ca fostă reședință a Țării Românești, necropolele medievale și premoderne ale vechii cetăți de scaun-Târgoviște, parțial cercetate, indică numărul copleșitor al dregătorilor domnești, rezidenți și îngropați în oraș. Adunate, toate aceste inele concentrează în ele atât istoria orașului dar mai ales a țării.

 

Biroul Relații Publice al Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște

          Consiliul Județean Dâmbovița şi Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște vă invită marţi, 17 decembrie 2019, ora 13.00, la deschiderea expoziţiei ”Chintuș, becheș, laibăr - cojoace din Transivania”, ce va avea loc la Muzeul de Artă din Târgovişte, str. Calea Domnească, nr. 185.

         Expoziția invită publicul de toate vârstele să descopere o colecție inedită de piese etnografice specifice zonei transilvane (Banat, Ținutul Pădurenilor - Hunedoara), intrate în patrimoniul Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște în data de 9 septembrie 1943 ca parte a donației Primăriei Târgoviște. Acestea au fost lucrate manual de meșteri cojocari, folosind ca material de bază la becheșe, blana de ovine şi la chintușe, lâna rezultată în urma torsului (dimie). Sunt piese realizate cu măiestrie și puse în valoare de rafinamentul decorurilor vegetale și geometrice stilizate. Pentru cusătură au fost folosite diferite fire de bumbac, lâna, fir metalic auriu, fir metalic argintiu, unele fiind decorate cu oglinzi, bumbi din piele, ciucuri de diferite marimi, toate acestea dând o valoare deosebită acestui mesteșug, care de-a lungul timpului, la noi în țară, a fost dus la rang de artă.

         Expoziția va fi deschisă vizitării până la 31 decembrie 2019, la Muzeul de Artă, de marți – duminică, între orele 8.00 – 16.00.

afis tinutul padurenilor

         Consiliul Judeţean Dâmboviţa şi Complexul Național Muzeal ”Curtea Domnească” Târgoviște, vă invită vineri, 19 octombrie 2018, ora 13.00, la vernisajul expoziţiei ”100 de ani de la Marea Unire”, ce va avea loc la Muzeul de Istorie, str. Calea Domnească, nr.189.

Vizitând expoziţia, participanţii pot zăbovi în fața unui valoros patrimoniu, care argumentează lupta națională dusă de-a lungul veacurilor, alcătuit din manuscrise, hărți, litografii, fotografii, albume, cărți poștale, brevete, medalii, insigne, decorații și plachete emise cu prilejul unor evenimente importante, arme și uniforme militare, monede, lucrări literare, cât și elemente importante ale vieții cotidiene de pe front și din unitățile militare târgoviștene. Totodată, Complexul Național Muzeal ”Curtea Domnească” Târgoviște oferă intrare gratuită la această expoziţie tuturor vizitatorilor, între orele 9 – 17, de marţi până duminică.

 

”Târgoviștea, își leagă numele de toate momentele marcante ale devenirii noastre istorice. La loc de cinste se situează ideea de unitate asociată cu permanenta luptă pentru independență, idealuri care și-au găsit împlinirea deplină prin actul istoric de la 1 Decembrie 1918.

Unirea de la 1600, înfăptuită prin acțiunea energică militară și diplomatică, de către voievodul martir Mihai Viteazul, chiar și vremelnică, a avut ecouri peste timp, ca o flacără veșnic vie în conștiința neamului românesc, accentuată în perioada modernă, când a fost preluată de elita intelectualității române, legată de idealul național ca un mod de afirmare a conștiinței naționale.

Unirea Principatelor, înfăptuită, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, la 24 ianuarie 1859, a fost realizată sub semnul ideilor Revoluției pașoptiste și a reprezentat un prim obiectiv comun îndeplinit al elitei de pe ambele maluri ale Milcovului. Un pas mai departe a fost făcut în 1866 atunci când românii hotărăsc să aducă un prinț străin dintr-o familie domnitoare a Europei, Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Prințul Carol I a promulgat prima Constituție internă a țării (1/13 iulie 1866) în care apare denumirea de România ca o manifestare de independență față de puterea suzerană, Imperiul Otoman.

Prezența României în războiul din Balcani alături de Rusia și împotriva Imperiului Otoman în perioada 1877-1878 a dus în final la recunoașterea Independenței de Stat a României și alipirea Dobrogei la patria mamă.

După cucerirea independenței în urma războiului din 1877-1878, visul românilor a fost acela de a crea România Mare, care să-i cuprindă pe toți românii din spațiul carpato-danubiano-pontic.

La 1881, România devenea Regat cu un statut important în concertul statelor europene, permițându-i regelui Carol I să încheie tratate de alianță care să-i asigure securitatea țării (Tratatul de alianță cu Austro-Ungaria din 18/30 octombrie 1883).

Intrarea în război alături de Antanta a culminat cu alipirea celor trei provincii locuite de români, aflate sub stăpânire străină, cu Vechiul Regat.Primul pas fusese făcut la 27 martie 1918, când Sfatul Țării de la Chișinău aprobase unirea Basarabiei cu România, în hotarele ei dintre Prut, Nistru și Marea Neagră. Cel de-al doilea pas a fost marcat de hotărârea Congresului General al Bucovinei, care la 28 noiembrie 1918 vota la Cernăuți ,,unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare, până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României”. Dar visul de unire devenea realitate la 1 Decembrie 1918, când Marea Adunare Națională de la Alba Iulia adopta Rezoluția Unirii, într-un entuziasm general.

Câțiva ani mai târziu, la 15 octombrie 1922, regele Ferdinand avea să fie încoronat în Catedrala Reîntregirii de la Alba Iulia. Pe coroana de oțel ce aparținuse regelui Carol I (ce amintea de Plevna și de Independență), aveau să fie adăugate însemnele Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei, fapt ce a simbolizat actul unirii tuturor provinciilor istorice sub sceptrul aceluiași monarh.

            În anii Primului Război Mondial, târgoviștenii aduc prinosul de jertfă și eroism între unitățile de elită ale armatei române numărându-se și Regimentul 22 Infanterie, pe care generalul Alexandru Averescu l-a apreciat ca fiind ,,unul dintre cele mai glorioase pe care le-a comandat în timpul războiului”. Revenirea la Târgoviște a regimentului a fost salutată cu entuziasm de localnici, moment consemnat și de ziarul ,,Legea Nouă”, în care ziar oștașii erau considerați ca ,,viteji, ce-ați botezat România Mare cu sângele vostru clădindu-i temelia din oasele voastre, bine ați venit”.

Marele act al Unirii a fost omagiat de târgovișteni prin întruniri și demonstrații, iar la Curtea Domnească s-a oficiat un Te-Deum de slăvire a neamului și a jertfelor aduse de locuitorii bătrânului oraș în opera de făurire a noii Românii Unite. În același cadru se înscriu și manifestațiile de bucurie prin care Târgoviștea a întâmpinat armatele române care au trecut victorioase Tisa, manifestări concretizate prin defilarea trupelor prin oraș, retragerea cu torțe în fața primăriei și pe principalele străzi ale orașului.

Târgoviștenii au urmărit cu un real interes desfășurarea lucrărilor în cadrul Conferinței de Pace de la Paris, militând totodată pentru respectarea integrității teritoriale, în care se înscrie și mitingul organizat la Sala de Arme din Târgoviște, la 3 iunie 1919. Cu acest prilej a fost adoptată o moțiune care a fost trimisă Conferinței de Pace de la Paris ,, Noi, cetățenii din Târgoviște și din județ, strigăm către Puterile Aliate – NU sângerați trupul sfânt al pământului românesc, lăsați-l întreg, căci de două mii de ani, legați de brazda lui suferim toate vitregiile timpului și nici o putere omenească nu ne va putea dezlipi vreodată!”.

Aceste strădanii au fost încununate de succes la Conferința de pace de la Paris, unde a fost recunoscută atât voința de unitate a neamului, cât și jertfa poporului român.

Dâmbovițenii vor consfinții faptele de glorie ale oștenilor săi prin ridicarea monumentelor recunoștinței care păstrează vie în amintirea urmașilor înfăptuirea acestui deziderat istoric.”

Text oferit de dr. Corina Andrei

 

afis unirea 1918