Personajul istoric Vlad Ţepeş se trage din dinastia întemeiată de Basarab I (1310 – 1354), primul domnitor al Ţării Româneşti. Cum expansiunea otomană ajunsese deja la Dunăre la sfârşitul sec. XIV, iar singurele state care separau Ungaria de Imperiul Otoman erau Serbia, Bosnia şi Ţara Românească, regele maghiar, Sigismund I de Luxemburg (1387 – 1437), încearcă să aducă aceste state sub suzeranitatea sa, pentru a-şi consolida graniţa de sud. Astfel că, în 1408, întemeiază Ordinul Dragonului, unul dintre scopurile acestuia fiind apărarea credinţei creştine. 

        Viitorul domn de la Târgovişte, Vlad II Dracul (1436 – 1442; 1443 – 1447), devine în 1431 membru al Ordinului, calitate în care va face uz de însemnele sale heraldice, respectiv Dragonul. Prin urmare, prezenţa acestui dragon (drac, cum îl numeau românii), folosit de Vlad II în vestimentaţie, monetărie etc., a generat şi numirea, spre diferenţiere, a fiului său, tot Vlad, Drăculea. Interesant este şi faptul că Vlad al III-lea este cunoscut în istoriografia română cu numele de Ţepeş, tot o poreclă, dată de istoricii turci încă din sec. XV, ca urmare a utilizării, se pare, cu preferinţă, a pedepsei tragerii în ţeapă, pentru fapte grave. Imaginea prost dobândită, pe nedrept, în epocă, are două izvoare. Mai întâi, este vorba despre conflictul economic cu orăşenii saşi din Braşov şi Sibiu, pe care îi pune să plătească vămi, iar aceştia se răzbună susţinând diverşi pretendenţi la tron, publicând materiale defăimătoare. Vlad ripostează dur prin arderea mai multor sate, în primăvara lui 1457 şi în 1460. Apoi, Matei Corvin (1458 – 1490), regele Ungariei, nu dorea să se implice în conflictul militar cu Poarta otomană, în ciuda banilor primiţi de la Papa Pius al II-lea şi de la veneţieni. Deşi Vlad îi cerea în mod repetat ajutorul, Matei Corvin şi-a motivat lipsa de reacţie prin caracterul tiranic şi nestatornic al domnitorului muntean. Graţie capacităţii propagandistice a lui Matei Corvin şi a oraşelor săseşti din Transilvania, Vlad Ţepeş devine pentru o vreme întruchiparea tuturor relelor din lumea răsăriteană, mai ales cea aflată sub influenţa otomană.

        Născut la Sighişoara, probabil în 1431, ostatic la turci (1442 – 1443; 1446 – 1448), trăind apoi o vreme în Transilvania sub aripa lui Iancu de Hunedoara, regent al Ungariei între 1446 şi 1452, Vlad Ţepeş s-a afirmat pe deplin ca personalitate politică în Ţara Românească în cele trei domnii: septembrie – noiembrie 1448, 1456 – 1462, noiembrie 1476. Curtea domnească de la Târgovişte, ridicată de bunicul său patern, Mircea cel Bătrân (1386 – 1418), a fost casa în care a locuit şi unde a înălţat turnul de apărare, numit azi Turnul Chindiei, unde a plănuit ridicarea antiotomană, dar şi locul în vecinătatea căruia sultanul Mahomed a II-lea, văzând ”pădurea de ţepi”, decide retragerea peste Dunăre, în nefericitul an 1462. Turcii, şi cu ajutorul unor boieri munteni, îl înscăunează voievod pe Radu, fratele lui Ţepeş, cunoscut sub numele de Radu cel Frumos (1462 – 1475, cu întreruperi). Vlad se retrage în Transilvania, căutând ajutor la ”aliatul” său Matei Corvin, dar acesta trece în seama sa eşecul luptei cu păgânii turci, folosindu-se de trei scrisori falsificate, chipurile adresate lui de Vlad Ţepeş sultanului şi probabil lui Ştefan cel Mare (1457 – 1504), în care îşi dezvăluia acţiunea de trădare. Matei Corvin îl arestează pe Vlad Ţepeş şi îl ia ostatic în Ungaria vreme de 12 ani. Abia în 1475, când regele Ungariei se decide să reintre în lupta contra turcilor, face din nou apel la Vlad Ţepeş, erou al luptei antiotomane, şi îl sprijină, alături de Ştefan cel Mare, să reocupe scaunul domnesc de la Târgovişte, în 1476. Înainte de finele anului însă, trădarea boierilor sprijiniţi de turci pune capăt, brutal, unui destin care ar mai fi avut multe de înfăptuit. La sfârşitul sec. XIX, romancierul Bram Stoker (1847 – 1912) l-a făcut celebru pe Dracula – Vampirul şi a umbrit imaginea voievodului. Deşi Castelul Bran este prezentat ca fiind castelul lui Dracula, în realitate el aparţinea regelui Ungariei şi avea rolul de a păzi drumul ce lega Braşovul de Câmpulung şi vama Branului. Vlad Ţepeş nu a fost primul care a inventat ţepele, nu a fost cel mai crud domnitor al vremurilor în care a trăit şi, mai mult, nu merită supranumele de ”Dracula – Vampirul”!

Dracula este doar un personaj imaginar şi aşa trebuie să rămână!