„Slavă, cinste și închinăciune celui în Troița unuia Dumnezeu, cari ne-au ajutatu după începutu de amu ajunsu și sfârșitului. Iară cei ce vă veți întâmpla a citi, bucurați-vă în Domnului și vă rugați pentru mine, și ce greșeală veți afla, îndreptați cu Duhul blândețelor nepuindu-ne în ponosu, că precum iaste cu neputință omului a nu păcătui, într-acestaș chip și Tipografului a rămâne fără greșală.Tipăritu-s-au în Anulu de la spășenia lumii 1697, de smeritul întru ermonahi Anthim Ivireanul”.Pentru a face înțeles cuvântul Domnului, în rândul credincioșilor care veneau la biserică, Antim Ivireanul tipărește la Snagov, în anul 1967, o Evanghelie. Textul este tipărit cu roșu și negru pe două coloane, cu 35 de rânduri pe pagină și este încadrat într-un chenar simplu. Foaia de titlu are ca frontispiciu o gravură, reprezentând într-un triptic pe Maica Domnului, Mântuitorul și Evanghelistul Ioan. Pe versoul foii de titlu este stema Țării Românești și 10 versuri închinate domnitorului Constantin Brâncoveanu. Volumul are mai multe frontispicii și patru xilogravuri, reprezentând- i pe cei patru evangheliști, fiecare xilogravură având dimensiunea unei pagini.Exemplarul cu nr. de inventar, 6830, din colecția muzeului, corespunde descrierii din Bibliografia Românească Veche, respectiv Tomul I ( 1508-1716) și în prezent, este într-o stare de conservare bună. Legătura cărții, restaurată de D-na Bălășescu Tatiana, este în lemn și piele de culoare maro, prezintă urme de încuietori, cotor cu trei nervuri profilate. Marginea coperților poartă un chenar cu motive florale ce evidențiază zona centrală formată dintr-un medalion în cadrul căruia este o scenă religioasă, din păcate, ilizibilă.Cartea are foaia de titlu, filele cu cele patru gravuri și conține însemnări manuscrise marginale, făcute cu cerneală neagră, nedescifrate deocamdată, pe următoarele pagini: 6,7,11, 103, 135, 145, 196.