sigla siteColectivul de cercetare al Muzeului Evoluției Omului și Tehnologie în Paleolitic, din cadrul Complexului Național Muzeal ”Curtea Domnească”din Târgoviște, instituție subordonată Consiliului Județean Dâmbovița, anunță comunitatea științifică și opinia publică din România că a descoperit, prin săpături arheologice, într-o nouă așezare paleolitică (denumită Piatra Neamț 1), prima statuetă de tip Venus din țara noastră, în data de 21iunie 2019.

            Pentru precizarea vârstei exacte a statuetei, au fost realizate câteva serii de datări radiocarbon AMS în două laboratoare diferite, Beta Analytic din SUA și RoAMS, laborator al Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara Horia Hulubei. Astfel, rezultatul datărilor AMS a oferit vârsta de 17.000 de ani. Aceasta înseamnă că ne aflăm în fața celei mai vechi sculpturi în piatră din România și din această parte a Europei, precum și printre cele mai importante descoperiri paleolitice din Europa. O caracteristică excepțională a statuetei de la Piatra Neamț este oferită de conservarea intactă a acesteia, mai ales că marea majoritate a statuetelor paleolitice din piatră descoperite până în prezent au fost găsite în stare mai mult sau mai puțin fragmentară.

Realizată din gresie, statueta măsoară circa 10 cm și păstrează urme diverse de prelucrare. După 100 de ani de la recuperarea celebreistatuetepaleolitice de la Willendorf din Austria, considerată acum simbol național, noua descoperire de la Piatra Neamț contribuie substanțial la îmbogățirea patrimoniului paleolitic cu un obiect de artă remarcabil.

În cadrul conferinței de presă, organizată la sediul Muzeului Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic, str. Stelea nr. 4, în data de 18 decembrie 2019 la ora 11:00, Venus de Piatra Neamț va fi expusă pentru prima dată publicului.

În această lună muzeul nostru împlinește 6 ani de la înființare, perioadă în care rezultatele cercetării paleoliticului din România, prin colectivul care activează în muzeu, s-au multiplicat constant, fiind recunoscute la nivel internațional.

Având în vedere importanța descoperirii pentru patrimoniul universal, suntem recunoscători dacă veți onora invitația noastră la acest eveniment unic pentru cercetarea științifică și cultura din România.

       Consiliul Județean Dâmbovița şi Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște, a organizat astăzi, 6 decembrie 2019, festivitatea de premiere și vernisajul celei de-a VII-a ediţii a Bienalei Naţionale de Gravură „Gabriel Popescu”. Bienala poartă numele primului mare gravor, născut pe meleaguri dâmbovițene, care a locuit și a creat – în casa cu atelier de la Vulcana Pandele, unde se află unica presă din lemn, cu valțuri, pentru imprimat gravuri în metal, din România.

         Prima ediție a bienalei (care a debutat sub numele „Bienala concurs de gravură Gabriel Popescu”) se desfășura în 2007 sub un cadru restrâns ca număr de participanți (10) și lucrări înscrise (19). Dintre primii participanți ai bienalei de gravură amintim pe Mihail Voicu (artist ieșean, care participă la aproape toate edițiile), Kalona Ibrahima Keita (artist tulcean originar din Guineea) și Andrei Scărlătescu (artist târgoviștean). Treptat de la o ediție la alta numărul participanților crește exponential cu prezența gravorilor români de talie internațională precum: Fântânariu Suzana, Simionescu Atena, Boeriu Anca, Caratănase Constantin ș.a. Cea mai populară ediție a fost cea din 2015, când au participat 75 de artiști cu 113 lucrări,la ediția din acest an au participat 36 de artiști. În urma jurizării celor 59 lucrări de gravuri înscrise în cadrul Bienalei Naționale de Gravură „Gabriel Popescu” din acest an, juriul întrunit în componenţa: conf. univ. dr. Ioana Beldiman – preşedinte, dr. Ibrahima Keita – membru, expert în grafică românească, drd. Răzvan Petrișor Dragoș – membru, profesor Mihai Șerbănescu – membru, muzeograf Maria Neacşu – membru, muzeograf Elena Șontea – secretar, a hotărât premierea a opt lucrări de gravură:

PREMIUL I – Caratănase Răzvan Constantin, Imago Mundi, acvaforte, 2019

PREMIUL II – Sitari Vasile, Curiosa II, linogravură chinezească și linogravură, 2019

PREMIUL III – Bondoc Bianca, Noapte în ocean, litografie, 2019

MENŢIUNE II – Radu Aura Evelina, În drum spre școală, verni moale, 2019

MENŢIUNE III – Rotaru Remus, Print isn’t dead, acvatinta, 2019

MENŢIUNE IV – Ionescu Ovidiu Constantin, Maldărul roșu – stuf, gipsogravură, 2019

Premiul juriului – 1650 lei – Simionescu Atena Elena, Aparențe, tehnică mixtă (acvaforte, acvatinta și relief), 2019

Premiul juriului – 1650 lei – Fîntânariu Suzana, Dragonul – XIX, xilogravură, 2017

         Premiile au fost acordate de către Consiliul Judeţean Dâmboviţa prin Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte și s-au constituit în preț de achiziție.

         Expoziția va fi deschisă vizitării până la 31 ianuarie 2020, la Muzeul de Istorie, de marți – duminică, între orele 8.00 – 16.00.

DESCARCA CATALOG BIENALA NAŢIONALĂ DE GRAVURĂ „GABRIEL POPESCU” EDIŢIA A VII-A 2019

sigla site          Încă de la înființarea sa ca instituție culturală a județului Dâmbovița, Complexul Național Muzeal “Curtea Domnească” Târgoviște, prin specialiștii săi, a desfășurat o activitate de cercetare științifică recunoscută pe plan național și internațional. Cercetarea arheologică a devenit o prioritate a muzeului târgoviștean, astfel că astăzi patrimoniul cultural al județului Dâmbovița a devenit unul reprezentativ. Cercetări arheologice sistematice, preventive sau de supraveghere, au avut loc pe tot cuprinsul orașului Târgoviște. Desfășurate în complexe de tip aulic sau monastic, în incinte bisericești, străzi sau curți particulare, aceste cercetări arheologice au contribuit în mod fundamental la o mai bună înțelegere a habitatului urban medieval târgoviștean. Artefactele descoperite îmbogățesc în continuare colecțiile muzeale, fiind expuse pe măsura importanței lor. Au fost identificate și cercetate, de-a lungul timpului, construcții medievale reprezentative pentru arhitectura medievală românească, care s-au perpetuat tipologic în spațiul Țării Românești.

Una dintre zonele de maxim interes pentru istoria centrală a orașului medieval, cuprinsă între Biserica Roșie și Biserica Sf. Nicolae – Geartoglu, zonă care a imprimat orașului un aer aproape eclezial, a beneficiat de cercetări arheologice ample, desfășurate în mai multe campanii. Este o zonă cunoscută pentru patrimoniul său arheologic excepțional.

Complexul Național Muzeal “Curtea Domnească” Târgoviște a acordat întotdeauna o maximă importanță cercetării acestei zone, iar rezultatele științifice au fost întotdeauna comunicate și publicate în mediile academice reprezentative.

În decursul acestui an au avut loc în orașul Târgoviște o serie de cercetări arheologice preventive, avizate de către Ministerul Culturii, dintre care două, care au suscitat o deosebită atenție, având beneficiari diferiți, sunt încă în desfășurare, având ca responsabil științific pe arhg. expert dr. Florin Gabriel – Petrică. Din colectiv mai fac parte dr. Minodora Cârciumaru și drd. Mihai Claudiu Năstase, arheologi cu experiență. Este vorba de șantierele arheologice de la adresele Str. Stelea nr. 3 și str. Calea Domnească nr. 218A, care au loc în situl arheologic Vatra orașului Târgoviște și în aria de protecție a Mănăstirii Stelea. Pentru locuitorii orașului, această zonă este foarte cunoscută, datorită aerului patriarhal imprimat de clădirile istorice, demolate, din păcate, în deceniile opt și nouă ale sec. XX.

În timpul cercetării arheologice de la adresa str. Stelea nr.3, au fost relevate o parte dintre fundațiile clădirilor demolate, apărând, în secvențe stratigrafice diverse, și urme de locuire mai vechi decât cele aparținând sec. XIX și XX. Într-una dintre secțiuni a fost descoperit și un mormânt de înhumație, aparținând unei persoane tinere, care a decedat în jurul anilor 1800. Foarte probabil ca zona în care a fost îngropată persoana în cauză să fi reprezentat o limită a cimitirului ce ținea de bis. Sf. Nicolae – Geartoglu. Rămășițele vor fi supuse unei cercetări antropologice, după care reînhumate creștinește. Cercetarea arheologică nu este încheiată, iar rezultatele acesteia vor fi transpuse, la final, în raportul arheologic aferent.

La adresa Calea Domnească nr. 218A, adică parcela de teren de la intersecția str. Stelea cu str. Calea Domnească, au avut loc descoperiri arheologice importante, care vor fi detaliate într-un raport de cercetare, remis beneficiarului, Direcției pentru Cultură Dâmbovița și Ministerului Culturii. Cercetarea se află în faza de început, putând comunica faptul că o eventuală construcție în acel perimetru nu se poate realiza decât în urma avizării acesteia de către Comisiile de specialitate ale Ministerului Culturii. Proprietarul terenului a încheiat un contract de prestare servicii arheologice cu Complexul Național Muzeal “Curtea Domnească” Târgoviște spre a se putea edifica clar asupra posibilității de a investi în acel perimetru. Deci, săpătura arheologică are ca scop clar cercetarea întregii suprafețe de teren și se realizează în baza autorizației de cercetare arheologică preventivă numărul 666/20.11.2019.

Salutăm, pe această cale, deschiderea celor doi proprietari față de protejarea patrimoniului arheologic al orașului, cercetările solicitate fiind menite să clarifice posibilitatea relizării unor investiții.

 

 

Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște

Consiliul Județean Dâmbovița și Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște vă invită la cea de-a VII-a ediţie a Bienalei Naţionale de Gravură „Gabriel Popescu”. Bienala poartă numele primului mare gravor, născut pe meleaguri dâmbovițene, care a locuit și a creat – în casa cu atelier de la Vulcana Pandele, unde se află unica presă din lemn, cu valțuri, pentru imprimat gravuri în metal, din România.

         Vernisajul şi festivitatea de înmânare a premiilor vor avea loc vineri, 6 decembrie 2019, ora 13:00, la Muzeul de Istorie din Târgoviște, Calea Domnească, nr. 189.

         În urma jurizării celor 59 lucrări de gravură înscrise în cadrul Bienalei Naționale de Gravură „Gabriel Popescu”, juriul întrunit în componenţa: conf. univ. dr. Ioana Beldiman – preşedinte, dr. Ibrahima Keita – membru, expert în grafică românească, drd. Răzvan Petrișor Dragoș – membru, profesor Mihai Șerbănescu – membru, muzeograf Maria Neacşu – membru, muzeograf Elena Șontea–secretar, a hotărât premierea a opt lucrări de gravură, realizate de: Sitari Vasile, Rotaru Remus, Simionescu Atena Elena, Caratănase Răzvan Constantin,Fîntînariu Suzana,Ionescu Ovidiu Constantin, Bondoc Bianca, Radu Aura Evelina.

         Premiile vor fi acordate de către Consiliul Judeţean Dâmboviţa prin Complexul Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte și se constituie în preț de achiziție.

         Expoziția va fi deschisă vizitării până la 31 ianuarie 2020, la Muzeul de Istorie, de marți – duminică, între orele 8.00 – 16.00.

afis bienala gabriel popescu 2

Casa Memorială "I.L. Caragiale" va fi închisă în perioada 2 decembrie 2019 - 3 ianuarie 2020.

Vă mulţumim pentru înţelegere şi ne cerem scuze pentru eventualele neplăceri create!

            La 29 noiembrie 2019 se împlinesc 4 de ani de la inaugurarea Ansamblului Brâncovenesc de la Potlogi, ce a fost restaurat și modernizat prin Programul Operațional Regional (POR) 2007 - 2013 - Axa prioritară 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului. Domeniul major de intervenţie 5.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe.

            Restaurarea curţii domneşti de la Potlogi s-a înscris pe linia restituirilor culturale dedicate marelui voievod şi domn, ziditor de neam şi ţară. Constantin Brâncoveanu a domnit 26 de ani, din 1688 până în tragicul an 1714, fiind printre cei mai importanţi domnitori ai Ţării Româneşti, situându-se după Mircea cel Bătrân (32 ani), ca durată de timp în domnie. Dincolo de întinderea ca timp, domnia sa a însemnat o perioadă de echilibru şi cumpătare, de balans între marile puteri europene, dar şi de prosperitate a ţării, în ciuda obligaţiilor tot mai mari impuse de Imperiul Otoman.

            De la deschidere şi până în prezent, 48.791 de vizitatori au trecut pragul acestei importante ctitorii brâncoveneşti, an de an, turiştii fiind tot mai mulţi.

            Restaurarea şi repunerea în circuitul cultural şi turistic a Palatului Brâncovenesc de la Potlogi a fost şi este o prioritate a Consiliului Judeţean Dâmboviţa, constituind un reper cultural major la nivel regional şi naţional.

 ANSAMBLUL BRANCOVENESC POTLOGI LOCALITATEA POTLOGI4