Începând de luni, 13 iulie 2020, în cadrul Ansamblului Monumental „Curtea Domnească” se vor putea vizita doar Biserica Domnească „Adormirea Maicii Domnului”, ruinele Palatului Domnesc şi Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti, celelalte obiective, respectiv Turnul Chindiei, ruinele Bisericii Paraclis şi Biserica Domnească Mică „Sf. Vineri” vor face obiectul unui proces de restaurare și conservare finanţat prin proiectul „Impulsionarea dezvoltării județului Dâmbovița și păstrarea identității culturale a fostei capitale a Țării Românești prin conservarea, protejarea, dezvoltarea și valorificarea Ansamblului Monumental Curtea Domnească din Târgoviște”, realizat de Consiliul Județean Dâmbovița din fonduri europene, în cadrul Programul Operațional Regional 2014 - 2020, Prioritatea de investiții 5.1 - Conservarea, protejarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural, Axa prioritară 5 - Îmbunătățirea mediului urban și conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural.

Programul de vizitare rămâne acelaşi, de marți până duminică, între orele 9:00 - 13:00 și 14:00 - 18:30.

         Vă mulţumim pentru înţelegere şi vă aşteptăm să descoperiţi tainele Curţii Domneşti de la Târgovişte!

       Consiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște invită publicul să descopere ”Povestea iei”, expoziţie etnografică organizată la Muzeul de Artă, str. Calea Domnească, nr. 185, care va fi deschisă publicului miercuri, 24 iunie 2020, ora 14:00.

         ”În anul 2013, în data de 24 iunie, odată cu sărbătoarea de Sânziene, a fost marcată pentru prima dată “Ziua universală a iei”, Institutul Cultural Român din New York inaugurând seria evenimentelor reunite sub genericul „La blouse roumaine", comunitatea online cu același nume propunând “ia” ca brand de țară. Evenimentul a devenit global, fiind sărbătorit în peste 50 de țări de pe șase continente.

         Pentru a marca Ziua Internațională a Iei, Complexul Național Muzeal “Curtea Domnescă” Târgoviște, organizează expoziția “Povestea iei”.

În cadrul expoziției vizitatorii vor descoperi ii și cămăși bărbătești populare, autentice din județul Dâmbovița (Runcu,Voinești, Pucioasa, Mesteacăn, Moreni, Târgoviște, Pietroșița). Aceste obiecte fac parte din Colecția de Etnografie, a Complexului Național Muzeeal “Curtea Domnească” Târgoviște, achiziționate sau donate de-a lungul timpului.

         Ia face parte din costumul popular românesc din cele mai vechi timpuri, iar rădăcinile sale își au originea în portul tracilor, geților și dacilor.

         Costumul popular femeiesc din Dâmbovița face parte din zona etnografică a Munteniei, unde predomină fota ca element reprezentativ, compus din: ie (cămașă scurtă, decorată cu broderii), poale sau fustă (piesă care îmbracă corpul de la talie în jos, având la partea inferioară același model ca al iei), fota (parte componentă a costumului popular de formă dreptunghiulară, bogat ornamentată, care se petrece în jurul corpului, peste poale sau purtată fără poale), bete (cingătoare îngustă și lungă), maramă (acoperă capul), opinci (încălțăminte realizate din piele, încrețite pe margini, care se strâng pe picior cu ajutorul nojițelor).

         Costumul popular bărbătesc specific zonei Dâmbovița, este format din: cămașă populară bărbătescă, ițari (pantaloni strâmți pe picior), căciulă și opinci.

         Ia din Dâmbovița face parte din zona etnografică a Munteniei (Argeș, Mușcel, Prahova, Dâmbovița, Teleorman), aparținând tipului încrețit la gât, cu altiță și râuri.

Toate piesele expuse sunt realizate din pânză de bumbac, mătase și cânepă. Decorul iilor este foarte variat, compus din motive geometrice și florale stilizate, aplicate pe mâneci și pe față, cu altiță, râuri sau placă.

         Cusute și croșetate manual, folosind diferite fire și materiale decorative (fir de bumbac, fir de mătase, fir metalic auriu, fir metalic argintiu, mărgele și paiete), iile își păstrează unicitatea din cele mai vechi timpuri.

Caracteristicile acestor obiecte de port popular sunt date de cusături (umărul, care unește părțile din față și din spate de mânecă), încreț, altiță (elemental definitoriu și unic al modelului, irepetabil), râurile (benzi drepte sau oblice pe piept și mâneci) sau cheițe (cusături prin care se îmbină piesele iei). O altă caracteristică a iilor o reprezintă folosirea culorii pe fondul, întotdeauna, alb al țesăturilor din in, cânepă ori bumbac.

În cadrul expoziției publicul vizitator are ocazia de a vedea o piesă deosebită, o Ie cu poale de mireasă, autentică, din satul Mesteacăn, comuna Văleni Dâmbovița. Având o vechime de aproximativ 60 de ani, piesa a fost achiziționată de muzeu în anul 1975, de la Marcu Eugenia. Ia este realizată din pânză de bumbac țesută în două ițe, decorul cusut peste fire, cu mătase și fir metalic argintiu. Motivele decorative sunt geometrice (romburi), dispuse în benzi pe mâneci sub altiță, râuri pe față, iar în partea de jos a poalelor prezintă o bandă decorată cu același model geometric.

         Ia reușește prin motivele și simbolurile brodate să exprime stări sufletești și evenimente importante din viața omului (nunți, botezuri, decese, sărbători religioase).

         Purtată din vechime atât de femeile simple, cât și de cele mai importante femei ale țării noastre (Regina Maria, Regina Elisabeta, Maria Tănase, Martha Bibescu), ia reprezintă elementul de unitate al tuturor românilor.” – text oferit de curatorul expoziţiei, muzeograf Cristina Stana.

         Expoziția va fi deschisă vizitării până la data de 24 iulie 2020, la Muzeul de Artă, str. Calea Domnească, nr. 185, de marți – duminică, între orele 9.00 – 17.00.

Consiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște găzduiesc în zilele de 20 și 21 iunie, expoziția de costume populare „Povestiri balcanice”, organizată de Asociația DAR DEVELOPMENT la Palatul din Ansamblul Brâncovenesc de la Potlogi, județul Dâmbovița. Expoziția de costume populare face parte din cadrul proiectului „Povestiri balcanice – de la mozaic la vitraliu” cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național în sesiunea I/2020, la aria Patrimoniu Cultural Material şi va putea fi văzută online în postările live pe care le vom face în cele două zile pe pagina de Facebook special creată pentru acest proiect și pe pagina asociației. Dna Alexandra Brutaru, managerul de proiect este și curatorul expoziției.

            „Este o expoziție realizată cu sprijinul unor colecționari particulari și care prin intermediul pieselor originale expuse și ale fotografiilor ne aduc mai aproape zonele etnografic de interes pentru proiectul nostru, astfel am selectat piese în care se manifestă influențe balcanice și acestea ne vor purta într-un periplu imaginar de la vest la est, din Banat până în Dobrogea și pe Drumul Sudului care lega Înalta Poartă pe drumul Balcanilor cu Europa trecând prin Transilvania.

            Proiectul nostru este un prilej de a promova un mozaic multicultural care ne îmbogățește spiritual și sperăm să îi bucure pe vizitatorii palatului de la Potlogi. Am ales ziua solstițiului de vară, 21 iunie, pentru această activitate de promovare a tradițiilor si patrimoniului material pentru că în preajma ei este și sărbătoarea sânzienelor și în anii din urmă am sărbătorit Ziua Universală a Iei.

            În realizarea acestei expoziții inedite ne sunt parteneri Asociația „Călător prin România” și „Colecția etnografică Marius Matei” din Timișoara.

            Au contribuit, expoziția noastră cu piese etnografice sau fotografii: „ Colecția Ie de Românie” a Dianei Mandache, „Colecția Cristiana Straie Populare Autentice”, Muzeul comunitatii bulgare din Târgoviște și colecționarul Emilian Madosa din Timișoara.

            Este prima expoziție etnografică găzduită de Ansamblul Brâncovenesc de la Potlogi, costumele vor putea fi văzute doar în acest sfârșit de săptamână dar fotografiile vor fi expuse până la mijlocul lunii iulie.

   Imagini din expoziție vor fi postate live pe următoarele pagini: https://www.facebook.com/darassociation/

https://www.facebook.com/Povestiri-balcanice-de-la-mozaic-la-vitraliuBalkanic-Tales-103759784608393/și într-un film pe care îl vom posta pe canalul de Youtube al asociației.

 

Mulțumim tuturor celor implicați în crearea acestui eveniment în acestă perioadă dificilă.

Contact: Alexandra Brutaru This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it. ” – text oferit de curatorul expoziţiei.

Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt asupra ucenicilor Domnului, numită în popor Rusalii, reprezintă un prilej deosebit pentru dâmboviţenii şi turiştii care doresc să afle informaţii importante despre istoria vechii Cetăţi de Scaun. Pentru ei sau pentru cei care doresc să petreacă această sărbătoare într-un mod aparte, muzeele aflate în administrarea Complexului Naţional Muzeal ”Curtea Domnească” Târgovişte sunt deschise pentru vizitare.

Consiliul Judeţean Dâmboviţa şi Complexul Naţional Muzeal ”Curtea Domnească” Târgovişte anunţă că în data de 8 iunie 2020, toate muzeele din Târgoviște, Palatul Brâncovenesc de la Potlogi şi Peştera Ialomiţei funcţionează după un program normal.

Muzeele deschise în data de 8 iunie 2020 sunt următoarele:

Ansamblul Monumental „Curtea Domnească” Târgovişte

-      între orele 9:00 - 13:00 și 14:00 - 18:30, ultimul vizitator intră la ora 18.00;

Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti

-      între orele 9:00 - 13:00 și 14:00 - 17:00, ultimul vizitator intră la ora 16.30;

  Muzeul Scriitorilor Dâmboviţeni

-      între orele 9:00 - 13:00 și 14:00 - 17:00, ultimul vizitator intră la ora 16.30;

Muzeul Evoluţiei Omului şi Tehnologiei in Paleolitic

-      între orele 9:00 - 13:00 și 14:00 - 17:00, ultimul vizitator intră la ora 16.30;

Muzeul de Istorie

-      între orele 9:00 - 13:00 și 14:00 - 17:00, ultimul vizitator intră la ora 16.30;

 

 

Muzeul de Artă

-      între orele 9:00 - 13:00 și 14:00 - 17:00, ultimul vizitator intră la ora 16.30;

Casa Atelier “Gheorghe Petraşcu”

-      între orele 9:00 - 13:00 și 14:00 - 17:00, ultimul vizitator intră la ora 16.30;

Muzeul ”Vasile Blendea”

-      între orele 9:00 - 13:00 și 14:00 - 17:00, ultimul vizitator intră la ora 16.30;

Muzeul „Casa Romanței”

-      între orele 9:00 - 13:00 și 14:00 - 17:00, ultimul vizitator intră la ora 16.30;

Expoziţia "Metamorfozele unui loc al memoriei: de la cavalerismul Şcolii de Ofiţeri "Ferdinand I" la spaţiul profan al procesului şi execuţiei soţilor Ceauşescu şi al sfârşitului regimului totalitar din România"

-      între orele 9:00 - 13:00 și 14:00 - 17:00, ultimul vizitator intră la ora 16.30;

Peştera Ialomiţei 

-      între orele 9:00 - 13:00 și 14:00 - 18:00, ultimul vizitator intră la ora 18.00;

Palatul Brâncovenesc de la Potlogi

-      între orele 9:00 - 13:00 și 14:00 - 18:00, ultimul vizitator intră la ora 17.30.

Vizitarea muzeelor este condiţionată de respectarea următoarelor reguli pentru protecţia turiştilor şi a angajaţilor:

         - La intrarea în muzeu se va efectua un triaj observațional și nu se va permite accesul persoanelor care prezintă simptome de infecție respiratorie (tuse, strănut, rinoree);

         - Purtarea măştii care să acopere nasul şi gura este obligatorie atât pentru vizitatori, cât şi pentru personalul muzeului. Un reprezentant al muzeului va verifica temperatura vizitatorilor. Persoanele care refuză aceste măsuri nu le va fi permis accesul în muzeu;

         - Vizitatorii își vor dezinfecta mâinile cu dezinfectat pe bază de alcool care va fi pus la dispoziție la intrarea în muzeu;

         - Vizitatorii nu pot forma grupuri mai mari de 3 persoane, cu excepţia familiilor care au doi sau mai mulţi copii;

         - Accesul grupurilor (maximum 3 persoane) se face la un interval de 5 minute;

         - Accesul în muzeu se face cu respectarea de către participanți a distanțării fizice de minimum 2 m;

         - În cazul în care numărul de persoane din muzeu depăşeşte 50% din capacitatea sa, curtea de onoare a muzeului va servi drept spaţiu de aşteptare pentru vizitatori;

         - Căile de acces, precum și sensul de circulație în interiorul muzeului au fost diferențiate conform semnalizărilor de separare a fluxurilor: intrare/ieșire, iar  spațiul expozițional delimitat prin realizarea unor trasee pe care publicul este rugat să îl urmeze. De asemenea vizitatorii sunt sfătuiți să respecte instrucțiunile personalului;

         - Vizita va fi limitată la un interval de timp de cel mult o oră;

         - În spațiul expozițional se pot afla concomitent 50 de persoane. Accesul de noi vizitatori va fi permis gradual și progresiv, pe măsură ce persoanele care au vizitat expozițiile au părăsit muzeul;

         - În intervalul orar 13:00-14:00 se va realiza igienizarea spațiului expozițional;

         - Vizitatorii vor utiliza covoarele cu dezinfectant pentru încălțăminte aflate la intrarea în muzeu;

         - Utilizarea plății cu cardul cât mai des posibil;

         - În perioada stării de alertă sunt restricționate grupurile de vizitatori,  tururile ghidate și organizarea de evenimente culturale cu participarea publicului, de tipul: vernisaje, lansări de carte, proiecții de filme documentare etc.

              Vă aşteptăm cu drag şi vă rugăm să respectaţi regulile pentru protecţia dumneavoastră!

         Biroul Relații Publice al Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște

       Muzeele aflate în administrarea Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște se vor redeschide etapizat.

        În prima etapă, Ansamblul Monumental „Curtea Domnească”, Peştera Ialomiţei şi Ansamblul Brâncovenesc Potlogi vor putea fi vizitate începând cu data de 26 mai 2020.

         Ulterior, Muzeul Scriitorilor Dâmboviţeni,  Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti, Muzeul Evoluţiei Omului şi Tehnologiei în Paleolitic, Muzeul de Istorie, Muzeul „Vasile Blendea”, Muzeul de Artă, Casa Atelier “Gheorghe Petraşcu”, Muzeul de Etnografie şi Folclor Pucioasa, Ansamblul Brâncovenesc de la Potlogi, Casa Atelier “Gabriel Popescu” din Vulcana Pandele, Casa Memorială I. L. Caragiale, Muzeul „Casa Romanţei”, Expoziţia "Metamorfozele unui loc al memoriei: de la cavalerismul Şcolii de Ofiţeri "Ferdinand I" la spaţiul profan al procesului şi execuţiei soţilor Ceauşescu şi al sfârşitului regimului totalitar din România", Muzeul Etnografic "Prof. Dumitru Ulieru" Pietroşiţa îşi vor relua programul de vizitare începând cu data de 1 iunie 2020.

         Vizitarea muzeelor este condiţionată de respectarea următoarelor reguli pentru protecţia turiştilor şi a angajaţilor:

         - La intrarea în muzeu se va efectua un triaj observațional și nu se va permite accesul persoanelor care prezintă simptome de infecție respiratorie (tuse, strănut, rinoree);

         - Purtarea măştii care să acopere nasul şi gura este obligatorie atât pentru vizitatori, cât şi pentru personalul muzeului. Un reprezentant al muzeului va verifica temperatura vizitatorilor. Persoanele care refuză aceste măsuri nu le va fi permis accesul în muzeu;

         - Vizitatorii își vor dezinfecta mâinile cu dezinfectat pe bază de alcool care va fi pus la dispoziție la intrarea în muzeu;

         - Vizitatorii nu pot forma grupuri mai mari de 3 persoane, cu excepţia familiilor care au doi sau mai mulţi copii;

         - Accesul grupurilor (maximum 3 persoane) se face la un interval de 5 minute;

         - Accesul în muzeu se face cu respectarea de către participanți a distanțării fizice de minimum 2 m;

         - În cazul în care numărul de persoane din muzeu depăşeşte 50% din capacitatea sa, curtea de onoare a muzeului va servi drept spaţiu de aşteptare pentru vizitatori;

         - Căile de acces, precum și sensul de circulație în interiorul muzeului au fost diferențiate conform semnalizărilor de separare a fluxurilor: intrare/ieșire, iar  spațiul expozițional delimitat prin realizarea unor trasee pe care publicul este rugat să îl urmeze. De asemenea vizitatorii sunt sfătuiți să respecte instrucțiunile personalului;

         - Vizita va fi limitată la un interval de timp de cel mult o oră;

         - În spațiul expozițional se pot afla concomitent 50 de persoane. Accesul de noi vizitatori va fi permis gradual și progresiv, pe măsură ce persoanele care au vizitat expozițiile au părăsit muzeul;

         - În intervalul orar 13:00-14:00 se va realiza igienizarea spațiului expozițional;

         - Vizitatorii vor utiliza covoarele cu dezinfectant pentru încălțăminte aflate la intrarea în muzeu;

         - Utilizarea plății cu cardul cât mai des posibil;

         - În perioada stării de alertă sunt restricționate grupurile de vizitatori,  tururile ghidate și organizarea de evenimente culturale cu participarea publicului, de tipul: vernisaje, lansări de carte, proiecții de filme documentare etc.

         Programul de vizitare al muzeelor şi obiectivelor turistice aflate în administrarea Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște este următorul:

         - Ansamblul Monumental „Curtea Domnească”: programul de vizitare este de Marţi până Duminică, de la 9:00 - 13:00 și de la 14:00 - 18:30.

         - Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie, Muzeul Evoluţiei Omului şi Tehnologiei în Paleolitic, Muzeul Tiparului şi al Cărţii Româneşti Vechi, Muzeul Scriitorilor Dâmboviţeni, Muzeul ”Vasile Blendea”, Muzeul „Casa Romanţei”, Casa - Atelier Gheorghe Petraşcu,  Expoziţia „Metamorfozele unui loc al memoriei”, Casa Atelier ”Gabriel Popescu” din localitatea Vulcana – Pandele: programul de vizitare este de Marţi până Duminică, de la 9:00 - 13:00 și de la 14:00 - 17:00.

         - Casa Memorială ”Ion Luca Caragiale”, Muzeul de Etnografie Pucioasa, Muzeul etnografic ”Dumitru Ulieru” Pietroşiţa: programul de vizitare este de Miercuri până Duminică, de la 9:00 - 13:00 și de la 14:00 - 17:00.

         - Ansamblul Brâncovenesc Potlogi: programul de vizitare este de Marţi până Duminică, de la 9:00 - 13:00 și de la 14:00 - 18:00.

         - Pestera Ialomitei: programul de vizitare este de Luni până Duminică, de la 9:00 - 13:00 și de la 14:00 - 18:00.

         Vă aşteptăm cu drag şi vă rugăm să respectaţi regulile pentru protecţia dumneavoastră!

 

         Biroul Relații Publice al Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște

Noaptea Muzeelor, un eveniment de suflet și mult așteptat atât de publicul nostru, cât și de noi, colectivul Complexului Național Muzeal Curtea Domnească Targoviste. Teoretic, ar fi trebuit să se desfășoare în această seară, 16 mai 2020, dar pentru siguranța vizitatorilor, evenimentul a fost amânat pentru data de 14 noiembrie 2020. 

Deocamdată, puteți să vizitați virtual câteva dintre muzeele noastre, accesând următoarele link-uri:

http://www.ansamblulbrancovenescpotlogi.ro/ro/tur-virtual

http://www.pesteraialomitei.ro/ro/tur-virtual

http://www.cjd.ro/fisiere/gabrielpopescu/tur/start.html

 

Fotografii de la edițiile precedente:

 http://muzee-dambovitene.ro/index.php/stiri-si-evenimente/123-a-x-a-editie-a-noptii-muzeelor-un-succes-pentru-complexul-national-muzeal-curtea-domneasca

 

http://muzee-dambovitene.ro/index.php/stiri-si-evenimente/208-a-xii-a-editie-a-noptii-muzeelor-un-succes-pentru-complexul-national-muzeal-curtea-domneasca

 

http://muzee-dambovitene.ro/index.php/stiri-si-evenimente/395-a-xv-a-editie-a-noptii-muzeelor-un-succes-pentru-complexul-national-muzeal-curtea-domneasca

Ziua de 9 mai are în conștiința poporului roman o triplă semnificație: proclamarea independenței de stat a României, la 9 mai 1877, Victoria Coaliției Națiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial, la 9 mai 1945 și Ziua Europei, la 9 mai 1950.

La 9 mai 1877 a fost proclamată Independenţa României ca urmare a declanşării Războiului de Independenţă al României, parte a Războiul ruso-turc din anii 1877 – 1878.

La începutul anului 1877, vasală Imperiul Otoman, România era silită să recunoască suzeranitatea otomană, să plătească un tribut anual şi să accepte stăpânirea Porţii în Dobrogea, la gurile Dunării, iar independenţa ţării devenise un ideal al tuturor românilor.

Astfel, izbucnirea Războiul ruso-turc în aprilie 1877, a reprezentat ocazia ideală pentru a profita de contextul internaţional în realizarea independenţei României.

În aprilie 1877, România a semnat convenţia cu Rusia prin care permitea armatei ruse să treacă pe teritoriul ei şi să ocupe linia Dunării până la gura Oltului. În temeiul aceleiaşi convenţii, armata română s-a angajat să fie concentrată în Oltenia de sud.       

La 9 mai 1877, ministrul de Externe de la acea vreme, Mihail Kogălniceanu, declara în Camera Deputaţilor: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare... Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa”.

A doua zi, la 10 mai, Camerele reunite au proclamat şi votat independenţa României, iar domnitorul Carol I a promulgat-o, fiind apoi publicată în Monitorul Oficial.

Totodată, Guvernul roman a hotărât încetarea plăţii tributului de 914.000 lei, suma fiind direcţionată către bugetul Armatei.

Pe front, în iunie, trupele ruse au trecut Dunărea şi au început operaţiile pe teritoriul Imperiului Otoman, dar s-au lovit de rezistenţa lui Osman Paşa, la Plevna, fiind nevoite să oprească înaintarea. Astfel, 38.000 de soldaţi români şi 108 tunuri, parte a Diviziilor 2 şi 4 infanterie şi a unei divizii de rezervă, au intrat în războiul de peste Dunăre.    

La 30 august 1877, trupele române şi ruse vor porni un atac urmat de cucerirea redutei Griviţa 1 de către români. Două luni mai târziu, românii au cucerit şi cetatea Rahova. Plevna a reuşit să reziste până la 28 noiembrie, fiind încercuită de trupele ruso-române. Osman Paşa a încercat să străpungă încercuirea şi să se retragă, dar manevra sa a eşuat, astfel încât el şi armata sa s-au predat.

După căderea Plevnei, trupele române au trecut la asedierea Vidinului, iar cele ruse au pornit în grabă către Constantinopol. După ce au cucerit Plovdiv (Filipopol) şi Edirne (Adrianopol) şi au ajuns în apropierea capitalei la 18 ianuarie 1878, Turcia a fost nevoită să ceară un armistiţiu. În acest context, la 19 februarie 1878 s-a semnat tratatul de la San Stefano. Tratatul recunoştea, printre altele, independenţa României, întărită la Congresul de la Berlin din vara anului 1878. România a fost recunoscută ca stat independent şi i s-a restabilit autoritatea asupra Dobrogei. Portului Constanţa i-a fost asigurat accesul direct la Marea Neagră. Rusia câştiga, însă, gurile Dunării şi relua în stăpânire judeţele din sudul Basarabiei, care fuseseră retrocedate României prin tratatul de pace de la Paris din 1856.

Esențial a fost faptul că s-a recunoscut independența României pe plan international, cucerită cu jertfe mari umane și materiale de către poporul roman. Trebuie subliniat faptul că fără recunoașterea independenței România nu s-ar fi dezvoltat economic, nu s-ar fi afirmat pe plan international și nu s-ar fi realizat Marea Unire din anul 1918.

 

Text: dr. Corina Andrei

“Cu drepte dovediri din dogmele bisericii răsăritului, a supradejghinării papistașilor descoperită și așezată de preaînvățatul ieromonah Maxim Peloponiseanul. Acum întâiul tipărit pre limba rumânească cu porunca și toată cheltuiala prea luminatului și înălțatului domn și oblăduitoriu a toată Țara Românească, Ioan Constandin Basarab Voevod. Și s-au tipărit în Tipografia Domnească în Sfânta Mănăstire în Snagov, la anul mântuirii lumii 1699, în luna aprilie de smeritul întru iermonahi Antim Ivireanul”.O altă carte tipărită de Antim Ivireanul la Mănăstirea Snagov, despre care Helladius spunea că, „este mai rară decât corbul alb” este "Carte sau lumină".Titlul și textul cărții, încadrate într-un chenar simplu, au fost tipărite cu cerneală neagră, cu 30 de rânduri pe pagină. Pe versoul foii de titlu este stema lui Constantin Brâncoveanu și 8 versuri închinate domnitoruluiExemplarul cu nr. de inventar 6884, din colecția muzeului, are legătura refăcută în carton și piele brun roșcată, cotor cu 4 nervuri profilate. Cartea nu are foaia de titlu, dar are numeroase însemnări manuscrise făcute cu cerneală neagră și caractere chirilice: pe foaia de gardă și alte pagini.

FOTO:

https://www.facebook.com/MuzeuldeIstorieTargoviste/photos/pcb.3005241119522615/3005241009522626/?type=3&theater

https://www.facebook.com/MuzeuldeIstorieTargoviste/photos/pcb.3005241119522615/3005241056189288/?type=3&theater

 

„Slavă, cinste și închinăciune celui în Troița unuia Dumnezeu, cari ne-au ajutatu după începutu de amu ajunsu și sfârșitului. Iară cei ce vă veți întâmpla a citi, bucurați-vă în Domnului și vă rugați pentru mine, și ce greșeală veți afla, îndreptați cu Duhul blândețelor nepuindu-ne în ponosu, că precum iaste cu neputință omului a nu păcătui, într-acestaș chip și Tipografului a rămâne fără greșală.Tipăritu-s-au în Anulu de la spășenia lumii 1697, de smeritul întru ermonahi Anthim Ivireanul”.Pentru a face înțeles cuvântul Domnului, în rândul credincioșilor care veneau la biserică, Antim Ivireanul tipărește la Snagov, în anul 1967, o Evanghelie. Textul este tipărit cu roșu și negru pe două coloane, cu 35 de rânduri pe pagină și este încadrat într-un chenar simplu. Foaia de titlu are ca frontispiciu o gravură, reprezentând într-un triptic pe Maica Domnului, Mântuitorul și Evanghelistul Ioan. Pe versoul foii de titlu este stema Țării Românești și 10 versuri închinate domnitorului Constantin Brâncoveanu. Volumul are mai multe frontispicii și patru xilogravuri, reprezentând- i pe cei patru evangheliști, fiecare xilogravură având dimensiunea unei pagini.Exemplarul cu nr. de inventar, 6830, din colecția muzeului, corespunde descrierii din Bibliografia Românească Veche, respectiv Tomul I ( 1508-1716) și în prezent, este într-o stare de conservare bună. Legătura cărții, restaurată de D-na Bălășescu Tatiana, este în lemn și piele de culoare maro, prezintă urme de încuietori, cotor cu trei nervuri profilate. Marginea coperților poartă un chenar cu motive florale ce evidențiază zona centrală formată dintr-un medalion în cadrul căruia este o scenă religioasă, din păcate, ilizibilă.Cartea are foaia de titlu, filele cu cele patru gravuri și conține însemnări manuscrise marginale, făcute cu cerneală neagră, nedescifrate deocamdată, pe următoarele pagini: 6,7,11, 103, 135, 145, 196.

95139742 2991135977599796 8262224322412675072 o       Achiziție a C.N.M. Curtea Domnească Târgoviște în anul 1957, posibil din centrul ceramic de la Drăgăești din Dâmbovița. De formă ovoidală, vasul este lucrat la roată, ars, angobat și smălțuit, prezentând motive decorative vegetale și zoomorfe face parte din colecția de Ceramica IV/C a muzeului. Prezente în cele mai importante momente ale nunții ulcioarele ocupau un loc deosebit în tradițiile românilor din zona Munteniei (Argeș, Buzău, Prahova, Dâmbovița, Teleorman). Ulcioarele erau prezente în momentele cele mai importante ce preceda nunta propriu-zisă și erau comandate de mire. Viitorul mire își trimitea pețitorii la părinții fetei cu o ploscă sau ulcior cu vin. Dacă părinții fetei beau din ulcior, însemna că au acceptat pețirea. Erau folosite și pentru chemarea la nuntă, care avea loc joia, în săptămâna nunții. Acesta era purtat de către fratele de mire alături de un ștergar de nuntă. Dacă se bea din el de către cei care erau invitați la nuntă, însemna că invitația era acceptată. Un loc important ulciorul îl ocupa la petrecerea de sâmbătă seara (dinaintea nunții) și la masa mare de duminică, care consfințea unirea viitoarei familii și a rudelor acestora. Cei care trebuiau să bea primii din ulciorul plin cu vin erau mirii. Ornamentele și cromatica folosite la decorarea vasului sunt plină de simboluri ancenstrale și rolul lor era de protejare a familii . Simbolul șarpelui reprezintă forțele magice ale pământului, protejează familia și îi asigură fertilitatea, iar culorile folosite (alb, maro, verde, albastru) întregesc credințele populare legate de forțele magice ale pământului (puritate, prosperitate, sănătate, fertilitate).

Muzeograf, Cristina Stana, CNMCD Targoviște

 

95321870 2991136020933125 1806558674575949824 o

scoala militara de cavalerie12     Şcoala de Ofiţeri de Cavalerie, inaugurată ceremonial abia în 1919 în prezenţa regelui Ferdinand I, este una dintre instituţiile reprezentative ale învăţământului militar românesc, care a funcţionat la Târgovişte între 1910 şi 1948. De pe băncile ei vor ieşi o parte din elita cadrelor militare ale ţării, care vor activa în Al Doilea Război Mondial, menţionându-l doar pe viitorul mareşal Ion Antonescu, personalitate controversată din punct de vedere politic dar căruia nu i se pot retrage realele calităţi militare. Ca o dovadă a înaltei ţinute şi a pregătirii excepţionale care se făcea în cadrul acestei instituţii mai amintim şi numele lui Felix Ţopescu, Toma Tudoran, târgoviştean prin adopţie, originar din Iaşi, şi Henri Rang, multipli campioni ai întrecerilor hipice în anii '30 ai secolului trecut din Regatul Unit, Germania, Austria şi Polonia.

            Construcţie monumentală, bine proporționată, sobră, cu săli înalte și spațioase, realizată între anii 1907 – 1910, clădirea centrală a Şcolii adăpostea biroul comandantului, sălile de clasă, cazinoul ofițerilor și dormitoarele elevilor. Pe frontispiciul ei va fi inscripționată deviza acestei școli: „OFIȚERUL DE CAVALERIE TREBUIE SĂ FIE CĂLĂREȚ ȘI CAVALER”, deviză care este vizibilă până în prezent. În spatele pavilionului central se situau alte construcții necesare cazărmii: clădirile pentru ostași, infirmeria, bucătăria, sala de mese, baia, spălătoria, patru grajduri a câte 84 de cai fiecare, două manejuri, infirmeria de cai, potcovăria, magazii de furaje. Manejul, având o suprafață de 1000 metri pătrați, dispunea de un acoperiș susținut cu o dantelărie de grinzi, ancore și tiranți metalici. Acesta permitea efectuarea călăriei pe timp nefavorabil. În partea din spate a cazărmii, întinzându-se pe o suprafață de 25 hectare, se afla hipodromul, care dispunea și de o tribună (construită de Societatea Hipică „Târgoviște”, la fel ca și pista de alergări) care permitea spectatorilor să urmărească cursele hipice, săriturile peste obstacole și alte exerciții specifice.

După 1948 spaţiul fostei Şcoli de Cavalerie va rămâne legat de activitatea militară servind drept cazarmă mai multor unităţi militare, până în anul 2003. Destinul avea să îi rezerve un rol esenţial în timpul evenimentelor din 1989, care au dus la sfârşitul regimului totalitar din România.

Conceptul expozițional se rezumă în a reface, în proporție de peste 90% atmosfera de la sfârșitul anilor '80 și a aminti importanta moștenire a vechii Școli de Cavalerie din Târgoviște.