Muzeele aflate în administrarea Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște se vor redeschide etapizat.

        În prima etapă, Ansamblul Monumental „Curtea Domnească”, Peştera Ialomiţei şi Ansamblul Brâncovenesc Potlogi vor putea fi vizitate începând cu data de 26 mai 2020.

         Ulterior, Muzeul Scriitorilor Dâmboviţeni,  Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti, Muzeul Evoluţiei Omului şi Tehnologiei în Paleolitic, Muzeul de Istorie, Muzeul „Vasile Blendea”, Muzeul de Artă, Casa Atelier “Gheorghe Petraşcu”, Muzeul de Etnografie şi Folclor Pucioasa, Ansamblul Brâncovenesc de la Potlogi, Casa Atelier “Gabriel Popescu” din Vulcana Pandele, Casa Memorială I. L. Caragiale, Muzeul „Casa Romanţei”, Expoziţia "Metamorfozele unui loc al memoriei: de la cavalerismul Şcolii de Ofiţeri "Ferdinand I" la spaţiul profan al procesului şi execuţiei soţilor Ceauşescu şi al sfârşitului regimului totalitar din România", Muzeul Etnografic "Prof. Dumitru Ulieru" Pietroşiţa îşi vor relua programul de vizitare începând cu data de 1 iunie 2020.

         Vizitarea muzeelor este condiţionată de respectarea următoarelor reguli pentru protecţia turiştilor şi a angajaţilor:

         - La intrarea în muzeu se va efectua un triaj observațional și nu se va permite accesul persoanelor care prezintă simptome de infecție respiratorie (tuse, strănut, rinoree);

         - Purtarea măştii care să acopere nasul şi gura este obligatorie atât pentru vizitatori, cât şi pentru personalul muzeului. Un reprezentant al muzeului va verifica temperatura vizitatorilor. Persoanele care refuză aceste măsuri nu le va fi permis accesul în muzeu;

         - Vizitatorii își vor dezinfecta mâinile cu dezinfectat pe bază de alcool care va fi pus la dispoziție la intrarea în muzeu;

         - Vizitatorii nu pot forma grupuri mai mari de 3 persoane, cu excepţia familiilor care au doi sau mai mulţi copii;

         - Accesul grupurilor (maximum 3 persoane) se face la un interval de 5 minute;

         - Accesul în muzeu se face cu respectarea de către participanți a distanțării fizice de minimum 2 m;

         - În cazul în care numărul de persoane din muzeu depăşeşte 50% din capacitatea sa, curtea de onoare a muzeului va servi drept spaţiu de aşteptare pentru vizitatori;

         - Căile de acces, precum și sensul de circulație în interiorul muzeului au fost diferențiate conform semnalizărilor de separare a fluxurilor: intrare/ieșire, iar  spațiul expozițional delimitat prin realizarea unor trasee pe care publicul este rugat să îl urmeze. De asemenea vizitatorii sunt sfătuiți să respecte instrucțiunile personalului;

         - Vizita va fi limitată la un interval de timp de cel mult o oră;

         - În spațiul expozițional se pot afla concomitent 50 de persoane. Accesul de noi vizitatori va fi permis gradual și progresiv, pe măsură ce persoanele care au vizitat expozițiile au părăsit muzeul;

         - În intervalul orar 13:00-14:00 se va realiza igienizarea spațiului expozițional;

         - Vizitatorii vor utiliza covoarele cu dezinfectant pentru încălțăminte aflate la intrarea în muzeu;

         - Utilizarea plății cu cardul cât mai des posibil;

         - În perioada stării de alertă sunt restricționate grupurile de vizitatori,  tururile ghidate și organizarea de evenimente culturale cu participarea publicului, de tipul: vernisaje, lansări de carte, proiecții de filme documentare etc.

         Programul de vizitare al muzeelor şi obiectivelor turistice aflate în administrarea Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște este următorul:

         - Ansamblul Monumental „Curtea Domnească”: programul de vizitare este de Marţi până Duminică, de la 9:00 - 13:00 și de la 14:00 - 18:30.

         - Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie, Muzeul Evoluţiei Omului şi Tehnologiei în Paleolitic, Muzeul Tiparului şi al Cărţii Româneşti Vechi, Muzeul Scriitorilor Dâmboviţeni, Muzeul ”Vasile Blendea”, Muzeul „Casa Romanţei”, Casa - Atelier Gheorghe Petraşcu,  Expoziţia „Metamorfozele unui loc al memoriei”, Casa Atelier ”Gabriel Popescu” din localitatea Vulcana – Pandele: programul de vizitare este de Marţi până Duminică, de la 9:00 - 13:00 și de la 14:00 - 17:00.

         - Casa Memorială ”Ion Luca Caragiale”, Muzeul de Etnografie Pucioasa, Muzeul etnografic ”Dumitru Ulieru” Pietroşiţa: programul de vizitare este de Miercuri până Duminică, de la 9:00 - 13:00 și de la 14:00 - 17:00.

         - Ansamblul Brâncovenesc Potlogi: programul de vizitare este de Marţi până Duminică, de la 9:00 - 13:00 și de la 14:00 - 18:00.

         - Pestera Ialomitei: programul de vizitare este de Luni până Duminică, de la 9:00 - 13:00 și de la 14:00 - 18:00.

         Vă aşteptăm cu drag şi vă rugăm să respectaţi regulile pentru protecţia dumneavoastră!

 

         Biroul Relații Publice al Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște

Noaptea Muzeelor, un eveniment de suflet și mult așteptat atât de publicul nostru, cât și de noi, colectivul Complexului Național Muzeal Curtea Domnească Targoviste. Teoretic, ar fi trebuit să se desfășoare în această seară, 16 mai 2020, dar pentru siguranța vizitatorilor, evenimentul a fost amânat pentru data de 14 noiembrie 2020. 

Deocamdată, puteți să vizitați virtual câteva dintre muzeele noastre, accesând următoarele link-uri:

http://www.ansamblulbrancovenescpotlogi.ro/ro/tur-virtual

http://www.pesteraialomitei.ro/ro/tur-virtual

http://www.cjd.ro/fisiere/gabrielpopescu/tur/start.html

 

Fotografii de la edițiile precedente:

 http://muzee-dambovitene.ro/index.php/stiri-si-evenimente/123-a-x-a-editie-a-noptii-muzeelor-un-succes-pentru-complexul-national-muzeal-curtea-domneasca

 

http://muzee-dambovitene.ro/index.php/stiri-si-evenimente/208-a-xii-a-editie-a-noptii-muzeelor-un-succes-pentru-complexul-national-muzeal-curtea-domneasca

 

http://muzee-dambovitene.ro/index.php/stiri-si-evenimente/395-a-xv-a-editie-a-noptii-muzeelor-un-succes-pentru-complexul-national-muzeal-curtea-domneasca

Ziua de 9 mai are în conștiința poporului roman o triplă semnificație: proclamarea independenței de stat a României, la 9 mai 1877, Victoria Coaliției Națiunilor Unite în cel de-Al Doilea Război Mondial, la 9 mai 1945 și Ziua Europei, la 9 mai 1950.

La 9 mai 1877 a fost proclamată Independenţa României ca urmare a declanşării Războiului de Independenţă al României, parte a Războiul ruso-turc din anii 1877 – 1878.

La începutul anului 1877, vasală Imperiul Otoman, România era silită să recunoască suzeranitatea otomană, să plătească un tribut anual şi să accepte stăpânirea Porţii în Dobrogea, la gurile Dunării, iar independenţa ţării devenise un ideal al tuturor românilor.

Astfel, izbucnirea Războiul ruso-turc în aprilie 1877, a reprezentat ocazia ideală pentru a profita de contextul internaţional în realizarea independenţei României.

În aprilie 1877, România a semnat convenţia cu Rusia prin care permitea armatei ruse să treacă pe teritoriul ei şi să ocupe linia Dunării până la gura Oltului. În temeiul aceleiaşi convenţii, armata română s-a angajat să fie concentrată în Oltenia de sud.       

La 9 mai 1877, ministrul de Externe de la acea vreme, Mihail Kogălniceanu, declara în Camera Deputaţilor: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare... Suntem dezlegaţi de legăturile noastre cu Înalta Poartă… Guvernul va face tot ce va fi în putinţă ca starea noastră de stat independent şi de sine stătător să fie recunoscută de Europa”.

A doua zi, la 10 mai, Camerele reunite au proclamat şi votat independenţa României, iar domnitorul Carol I a promulgat-o, fiind apoi publicată în Monitorul Oficial.

Totodată, Guvernul roman a hotărât încetarea plăţii tributului de 914.000 lei, suma fiind direcţionată către bugetul Armatei.

Pe front, în iunie, trupele ruse au trecut Dunărea şi au început operaţiile pe teritoriul Imperiului Otoman, dar s-au lovit de rezistenţa lui Osman Paşa, la Plevna, fiind nevoite să oprească înaintarea. Astfel, 38.000 de soldaţi români şi 108 tunuri, parte a Diviziilor 2 şi 4 infanterie şi a unei divizii de rezervă, au intrat în războiul de peste Dunăre.    

La 30 august 1877, trupele române şi ruse vor porni un atac urmat de cucerirea redutei Griviţa 1 de către români. Două luni mai târziu, românii au cucerit şi cetatea Rahova. Plevna a reuşit să reziste până la 28 noiembrie, fiind încercuită de trupele ruso-române. Osman Paşa a încercat să străpungă încercuirea şi să se retragă, dar manevra sa a eşuat, astfel încât el şi armata sa s-au predat.

După căderea Plevnei, trupele române au trecut la asedierea Vidinului, iar cele ruse au pornit în grabă către Constantinopol. După ce au cucerit Plovdiv (Filipopol) şi Edirne (Adrianopol) şi au ajuns în apropierea capitalei la 18 ianuarie 1878, Turcia a fost nevoită să ceară un armistiţiu. În acest context, la 19 februarie 1878 s-a semnat tratatul de la San Stefano. Tratatul recunoştea, printre altele, independenţa României, întărită la Congresul de la Berlin din vara anului 1878. România a fost recunoscută ca stat independent şi i s-a restabilit autoritatea asupra Dobrogei. Portului Constanţa i-a fost asigurat accesul direct la Marea Neagră. Rusia câştiga, însă, gurile Dunării şi relua în stăpânire judeţele din sudul Basarabiei, care fuseseră retrocedate României prin tratatul de pace de la Paris din 1856.

Esențial a fost faptul că s-a recunoscut independența României pe plan international, cucerită cu jertfe mari umane și materiale de către poporul roman. Trebuie subliniat faptul că fără recunoașterea independenței România nu s-ar fi dezvoltat economic, nu s-ar fi afirmat pe plan international și nu s-ar fi realizat Marea Unire din anul 1918.

 

Text: dr. Corina Andrei

“Cu drepte dovediri din dogmele bisericii răsăritului, a supradejghinării papistașilor descoperită și așezată de preaînvățatul ieromonah Maxim Peloponiseanul. Acum întâiul tipărit pre limba rumânească cu porunca și toată cheltuiala prea luminatului și înălțatului domn și oblăduitoriu a toată Țara Românească, Ioan Constandin Basarab Voevod. Și s-au tipărit în Tipografia Domnească în Sfânta Mănăstire în Snagov, la anul mântuirii lumii 1699, în luna aprilie de smeritul întru iermonahi Antim Ivireanul”.O altă carte tipărită de Antim Ivireanul la Mănăstirea Snagov, despre care Helladius spunea că, „este mai rară decât corbul alb” este "Carte sau lumină".Titlul și textul cărții, încadrate într-un chenar simplu, au fost tipărite cu cerneală neagră, cu 30 de rânduri pe pagină. Pe versoul foii de titlu este stema lui Constantin Brâncoveanu și 8 versuri închinate domnitoruluiExemplarul cu nr. de inventar 6884, din colecția muzeului, are legătura refăcută în carton și piele brun roșcată, cotor cu 4 nervuri profilate. Cartea nu are foaia de titlu, dar are numeroase însemnări manuscrise făcute cu cerneală neagră și caractere chirilice: pe foaia de gardă și alte pagini.

FOTO:

https://www.facebook.com/MuzeuldeIstorieTargoviste/photos/pcb.3005241119522615/3005241009522626/?type=3&theater

https://www.facebook.com/MuzeuldeIstorieTargoviste/photos/pcb.3005241119522615/3005241056189288/?type=3&theater

 

„Slavă, cinste și închinăciune celui în Troița unuia Dumnezeu, cari ne-au ajutatu după începutu de amu ajunsu și sfârșitului. Iară cei ce vă veți întâmpla a citi, bucurați-vă în Domnului și vă rugați pentru mine, și ce greșeală veți afla, îndreptați cu Duhul blândețelor nepuindu-ne în ponosu, că precum iaste cu neputință omului a nu păcătui, într-acestaș chip și Tipografului a rămâne fără greșală.Tipăritu-s-au în Anulu de la spășenia lumii 1697, de smeritul întru ermonahi Anthim Ivireanul”.Pentru a face înțeles cuvântul Domnului, în rândul credincioșilor care veneau la biserică, Antim Ivireanul tipărește la Snagov, în anul 1967, o Evanghelie. Textul este tipărit cu roșu și negru pe două coloane, cu 35 de rânduri pe pagină și este încadrat într-un chenar simplu. Foaia de titlu are ca frontispiciu o gravură, reprezentând într-un triptic pe Maica Domnului, Mântuitorul și Evanghelistul Ioan. Pe versoul foii de titlu este stema Țării Românești și 10 versuri închinate domnitorului Constantin Brâncoveanu. Volumul are mai multe frontispicii și patru xilogravuri, reprezentând- i pe cei patru evangheliști, fiecare xilogravură având dimensiunea unei pagini.Exemplarul cu nr. de inventar, 6830, din colecția muzeului, corespunde descrierii din Bibliografia Românească Veche, respectiv Tomul I ( 1508-1716) și în prezent, este într-o stare de conservare bună. Legătura cărții, restaurată de D-na Bălășescu Tatiana, este în lemn și piele de culoare maro, prezintă urme de încuietori, cotor cu trei nervuri profilate. Marginea coperților poartă un chenar cu motive florale ce evidențiază zona centrală formată dintr-un medalion în cadrul căruia este o scenă religioasă, din păcate, ilizibilă.Cartea are foaia de titlu, filele cu cele patru gravuri și conține însemnări manuscrise marginale, făcute cu cerneală neagră, nedescifrate deocamdată, pe următoarele pagini: 6,7,11, 103, 135, 145, 196.

95139742 2991135977599796 8262224322412675072 o       Achiziție a C.N.M. Curtea Domnească Târgoviște în anul 1957, posibil din centrul ceramic de la Drăgăești din Dâmbovița. De formă ovoidală, vasul este lucrat la roată, ars, angobat și smălțuit, prezentând motive decorative vegetale și zoomorfe face parte din colecția de Ceramica IV/C a muzeului. Prezente în cele mai importante momente ale nunții ulcioarele ocupau un loc deosebit în tradițiile românilor din zona Munteniei (Argeș, Buzău, Prahova, Dâmbovița, Teleorman). Ulcioarele erau prezente în momentele cele mai importante ce preceda nunta propriu-zisă și erau comandate de mire. Viitorul mire își trimitea pețitorii la părinții fetei cu o ploscă sau ulcior cu vin. Dacă părinții fetei beau din ulcior, însemna că au acceptat pețirea. Erau folosite și pentru chemarea la nuntă, care avea loc joia, în săptămâna nunții. Acesta era purtat de către fratele de mire alături de un ștergar de nuntă. Dacă se bea din el de către cei care erau invitați la nuntă, însemna că invitația era acceptată. Un loc important ulciorul îl ocupa la petrecerea de sâmbătă seara (dinaintea nunții) și la masa mare de duminică, care consfințea unirea viitoarei familii și a rudelor acestora. Cei care trebuiau să bea primii din ulciorul plin cu vin erau mirii. Ornamentele și cromatica folosite la decorarea vasului sunt plină de simboluri ancenstrale și rolul lor era de protejare a familii . Simbolul șarpelui reprezintă forțele magice ale pământului, protejează familia și îi asigură fertilitatea, iar culorile folosite (alb, maro, verde, albastru) întregesc credințele populare legate de forțele magice ale pământului (puritate, prosperitate, sănătate, fertilitate).

Muzeograf, Cristina Stana, CNMCD Targoviște

 

95321870 2991136020933125 1806558674575949824 o

scoala militara de cavalerie12     Şcoala de Ofiţeri de Cavalerie, inaugurată ceremonial abia în 1919 în prezenţa regelui Ferdinand I, este una dintre instituţiile reprezentative ale învăţământului militar românesc, care a funcţionat la Târgovişte între 1910 şi 1948. De pe băncile ei vor ieşi o parte din elita cadrelor militare ale ţării, care vor activa în Al Doilea Război Mondial, menţionându-l doar pe viitorul mareşal Ion Antonescu, personalitate controversată din punct de vedere politic dar căruia nu i se pot retrage realele calităţi militare. Ca o dovadă a înaltei ţinute şi a pregătirii excepţionale care se făcea în cadrul acestei instituţii mai amintim şi numele lui Felix Ţopescu, Toma Tudoran, târgoviştean prin adopţie, originar din Iaşi, şi Henri Rang, multipli campioni ai întrecerilor hipice în anii '30 ai secolului trecut din Regatul Unit, Germania, Austria şi Polonia.

            Construcţie monumentală, bine proporționată, sobră, cu săli înalte și spațioase, realizată între anii 1907 – 1910, clădirea centrală a Şcolii adăpostea biroul comandantului, sălile de clasă, cazinoul ofițerilor și dormitoarele elevilor. Pe frontispiciul ei va fi inscripționată deviza acestei școli: „OFIȚERUL DE CAVALERIE TREBUIE SĂ FIE CĂLĂREȚ ȘI CAVALER”, deviză care este vizibilă până în prezent. În spatele pavilionului central se situau alte construcții necesare cazărmii: clădirile pentru ostași, infirmeria, bucătăria, sala de mese, baia, spălătoria, patru grajduri a câte 84 de cai fiecare, două manejuri, infirmeria de cai, potcovăria, magazii de furaje. Manejul, având o suprafață de 1000 metri pătrați, dispunea de un acoperiș susținut cu o dantelărie de grinzi, ancore și tiranți metalici. Acesta permitea efectuarea călăriei pe timp nefavorabil. În partea din spate a cazărmii, întinzându-se pe o suprafață de 25 hectare, se afla hipodromul, care dispunea și de o tribună (construită de Societatea Hipică „Târgoviște”, la fel ca și pista de alergări) care permitea spectatorilor să urmărească cursele hipice, săriturile peste obstacole și alte exerciții specifice.

După 1948 spaţiul fostei Şcoli de Cavalerie va rămâne legat de activitatea militară servind drept cazarmă mai multor unităţi militare, până în anul 2003. Destinul avea să îi rezerve un rol esenţial în timpul evenimentelor din 1989, care au dus la sfârşitul regimului totalitar din România.

Conceptul expozițional se rezumă în a reface, în proporție de peste 90% atmosfera de la sfârșitul anilor '80 și a aminti importanta moștenire a vechii Școli de Cavalerie din Târgoviște.

În perioada stării de urgență, muzeele din cadrul Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște nu vor putea fi vizitate ca urmare a măsurilor luate pentru prevenirea răspândirii virusului COVID-19.

Muzeele şi casele memoriale aflate în administrarea Complexului Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte sunt: Ansamblul Monumental „Curtea Domnească”, Muzeul Scriitorilor Dâmboviţeni, Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti, Muzeul Evoluţiei Omului şi Tehnologiei în Paleolitic, Muzeul de Istorie, Muzeul „Vasile Blendea”, Muzeul de Artă, Casa Atelier “Gheorghe Petraşcu”, Muzeul de Etnografie şi Folclor Pucioasa, Ansamblul Brâncovenesc de la Potlogi, Muzeul ”Casa Romanţei”, Casa Atelier “Gabriel Popescu” din Vulcana Pandele, Casa Memorială I. L. Caragiale, Expoziţia "Metamorfozele unui loc al memoriei: de la cavalerismul Şcolii de Ofiţeri "Ferdinand I" la spaţiul profan al procesului şi execuţiei soţilor Ceauşescu şi al sfârşitului regimului totalitar din România", Peştera Ialomiţei, Muzeul Etnografic "Prof. Dumitru Ulieru" Pietroşiţa. 

         Vă mulţumim pentru înţelegere!

 

Biroul Relaţii Publice al Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște

Având în vedere contextul riscului de răspândire a infecției cu noul coronavirus SARS-CoV-2 și ca urmare a deciziei Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște vă comunică faptul că suspendă vizitarea Peșterii Ialomiței până la 31 martie 2020, cu posibilitatea prelungirii.

         Totodată vă reamintim că și celelalte muzee şi casele memoriale aflate în administrarea Complexului Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte și anume: Ansamblul Monumental „Curtea Domnească”, Muzeul Scriitorilor Dâmboviţeni, Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti, Muzeul Evoluţiei Omului şi Tehnologiei în Paleolitic, Muzeul de Istorie, Muzeul „Vasile Blendea”, Muzeul de Artă, Casa Atelier “Gheorghe Petraşcu”, Muzeul de Etnografie şi Folclor Pucioasa, Ansamblul Brâncovenesc de la Potlogi, Muzeul ”Casa Romanţei”, Casa Atelier “Gabriel Popescu” din Vulcana Pandele, Casa Memorială I. L. Caragiale, Expoziţia "Metamorfozele unui loc al memoriei: de la cavalerismul Şcolii de Ofiţeri "Ferdinand I" la spaţiul profan al procesului şi execuţiei soţilor Ceauşescu şi al sfârşitului regimului totalitar din România", Muzeul Etnografic "Prof. Dumitru Ulieru" Pietroşiţa, sunt închise.

Vă mulţumim pentru înţelegere!

Biroul Relaţii Publice al Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște

Având în vedere noile măsuri anunţate în conferinţa de presă organizată la sediul Ministerului Afacerilor Interne, de către secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat și secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Nelu Tătaru, în contextul prevenirii de posibilele infecţii cu noul coronavirus SARS-CoV-2, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște vă comunică faptul că sistează activităţile cu public pentru muzeele componente, până la 31 martie 2020, cu posiblitatea de prelungire.

         Muzeele şi casele memoriale aflate în administrarea Complexului Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte sunt: Ansamblul Monumental „Curtea Domnească”, Muzeul Scriitorilor Dâmboviţeni, Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Româneşti, Muzeul Evoluţiei Omului şi Tehnologiei în Paleolitic, Muzeul de Istorie, Muzeul „Vasile Blendea”, Muzeul de Artă, Casa Atelier “Gheorghe Petraşcu”, Muzeul de Etnografie şi Folclor Pucioasa, Ansamblul Brâncovenesc de la Potlogi, Muzeul ”Casa Romanţei”, Casa Atelier “Gabriel Popescu” din Vulcana Pandele, Casa Memorială I. L. Caragiale, Expoziţia "Metamorfozele unui loc al memoriei: de la cavalerismul Şcolii de Ofiţeri "Ferdinand I" la spaţiul profan al procesului şi execuţiei soţilor Ceauşescu şi al sfârşitului regimului totalitar din România", Peştera Ialomiţei, Muzeul Etnografic "Prof. Dumitru Ulieru" Pietroşiţa. 

         Vă mulţumim pentru înţelegere!

 

Biroul Relaţii Publice al Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște